The roles of abductive inference in dynamic heuristics allows scientific methodologies to test novel explanations for the world’s ways. Deliberate reasoning often follows abductive patterns, as well as patterns dominated by deduction and induction, but complex mixtures of these three modes of inference are crucial for scientific explanation. All possible mixed inferences are formulated and categorized using a novel typology and nomenclature. Twenty five possible combinations among abduction, induction, and deduction are assembled and analyzed in order of complexity. There are (...) five primary categories for sorting these inferential procedures: fallacies, non-scientific procedures, quasi-scientific procedures, scientific procedures, and scientific heuristics. (shrink)

Scholars looking back to the earliest stirrings of the philosophical tradition in ancient Greece have often seen a rational approach to nature cleaving itself off from an older approach, that of the mythographer. If this account were right, we would have here a major (and perhaps the ?rst major) drawing of an epistemic boundary. There are, however, mounting reasons to question this narrative that have been accumulating across several modern disciplines. This paper explores the most important challenges to the myth-to-science (...) narrative and suggests that the different ways of framing the ancient debates have much to do with the boundaries between modern disciplines and/or academic cultures. (shrink)

Étant donné la définition de l'eugénisme, il est très difficile d'établir une distinction claire entre la science (médecine, ingénierie génétique) et l'eugénisme en tant que domaine inclus. Et pour définir une ligne sur laquelle l'ingénierie génétique ne devrait pas aller plus loin, conformément aux normes morales, juridiques et religieuses. Si nous acceptons l'aide de la génétique pour trouver des moyens de lutter contre le cancer, le diabète ou le VIH, nous acceptons également l'eugénisme positif tel qu'il est défini à présent. (...) Et si nous acceptons le dépistage génétique et les interventions sur le fœtus, ou l’avortement, nous acceptons implicitement l’eugénisme négatif. En outre, au niveau gouvernemental, bien que l'eugénisme soit officiellement refusé, il a été légalisé dans de nombreux pays jusqu'à récemment et est toujours accepté et légalisé, même sous des formes subtiles, même de nos jours. -/- TABLE: -/- Abstract Introduction 1. Histoire de l'eugénisme - 1.1 Antiquité - 1.2 Le darwinisme social - 1.3 Francis Galton - 1.4 Charles Davenport - 1.5 L'eugenisme en tant que politique d'État - - 1.5.1 L'eugenisme en États-Unis - - 1.5.2 L'eugenisme en Allemagne - 1.6 La période d'après-guerre 2. L'eugénisme actuel - 2.1 L'eugénisme libéral - 2.2 L'eugénisme en tant que politique d'État 3. L'éthique de l'eugénisme 4. L'avenir de l'eugénisme Conclusions Bibliographie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.12520.83203 . (shrink)

În acest articol încerc să argumentez opinia că, așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm (...) screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. În Introducere definesc termenul și modurile de clasificare. Urmează Istoria eugeniei pornind din perioada antică, introducerea eugeniei de Francis Galton, practica eugeniei ca politică de stat în diverse țări, și eugenia actuală (eugenia liberală). Analizez apoi diverse probleme ridicate de Etica eugeniei liberale, și am dezvoltat o secțiune aparte pentru Viitorul eugeniei, cu accent pe proiectul genomului uman. În final, în secțiunea Concluzii expun opiniile personale cu privire la practica actuală a eugeniei. Am folosit ca surse principale de investigație articolele lui Kenneth M. Ludmerer, ”American Geneticists and the Eugenics Movement: 1905-1935”, Kathy J. Cooke, ”Duty or Dream? Edwin G. Conklin's Critique of Eugenics and Support for American Individualism”, Jonathan Anomaly, ”Defending Eugenics”, John R. Harding Jr. ”Beyond Abortion: Human Genetics and the New Eugenics”, Michael Boulter, ”Bloomsbury Scientists”, Chapter Title: The rise of eugenics, 1901–14, Michael Ruse and Edward O. Wilson, ”Moral Philosophy as Applied Science” și Goering, Sara, "Eugenics". (shrink)

O presente artigo tem por objetivo determinar o campo semântico dos termos mythos e logos em autores anteriores a Platão. Nos limites destas páginas, seria obviamente impossível fazer um levantamento exaustivo e completo de todas as ocorrências destes termos em tão vasto corpus textual. A solução para este constrangimento metodológico foi limitar a análise a um reduzido número de autores – por assim dizer – ‘paradigmáticos’: Homero, Hesíodo, Píndaro, Heráclito, Parmênides e Xenófanes.

In her book Michel de Montaigne: Accidental Philosopher, Ann Hartle argues that Montaigne’s thought is dialectical in the Hegelian sense. Unlike Hegel’s progressive dialectic, however, Montaigne’s thought is, according to Hartle, circular in that the reconciliation of opposed terms comes not in the form of a newly emergent term, but in a return to the first term, where the meaning of the first is transformed as a result of its dialectical interaction with the second. This analysis motivates Hartle’s claim that (...) Montaigne is not a skeptic at all, let alone a Pyrrhonian skeptic. In this paper, I argue that Hartle’s circular-dialectical interpretation of Montaigne is not only compatible with Pyrrhonism, but is in fact an ideal model for understanding Sextus Empiricus’s skeptical therapy. (shrink)